TINEri pentru Viitor – Știri & Oportunități
Ediția 26 | Primul newsletter de sustenabilitate pentru TINEri 🌱🇹🇩
Dragă partener în construirea unui viitor mai sustenabil,
În ediția aceasta îți aducem doza ta de energie verde, inspirație și șanse concrete să pui umărul la construcția unui viitor mai sustenabil. Fie că vrei să te implici în politici climatice, să călătorești în locuri spectaculoase pentru a învăța și colabora, să-ți dezvolți abilități de leadership sau să îți transformi ideile în proiecte finanțate, aici găsești oportunități care te duc direct în inima schimbării.
Pe lângă asta, ți-am pregătit vești bune din lumea sustenabilității și un reality check despre mituri și adevăruri în lupta climatică.
Echipa Viitorul pentru TINEri te invită să te abonezi, să citești și să ne scrii. Părerea ta contează. Împreună putem face din informare un pas spre schimbare.
🌱Oportunitățile ediției
Vrei să te implici în proiecte cu sens? Am selectat pentru tine cursuri, internshipuri, burse și evenimente care te ajută să crești și să contribui real.
🌱 Îți dorești să fii un lider al tranziției verzi?
Tocmai de asta, te invităm la Green Changemakers Hub, un program de capacity building pentru tinerii care vor să învețe despre politici climatice și leadership, să contribuie la Planul Național de Acțiuni Climatice și să se conecteze cu experți și alți tineri pasionați. Participarea activă îți aduce badge-uri, certificate și vizibilitate națională, iar tu poți alege să participi la câte sesiuni vrei pentru a profita la maxim de experiență, între 17 august și 30 septembrie.
🌍 Ești gata să combini combaterea schimbărilor climatice cu domeniul economic?
UNFCCC – United Nations Climate Change caută interni în consultanță în domeniile Banking și Finance, Mediu, Meteorologie, Geologie și Geografie, Climate Change. Partea bună? Poziția e remote, deci poți aplica de oriunde, dar termenul limită pentru aplicare este 20 august 2025, așa că grăbește-te!
☘️ Cum poți să-ți vezi ideile transformând viitorul, dar și să călătorești pe un alt continent?
Ai șansa să participi la Mandela Impact Forum în Cape Town, Africa de Sud în 20–23 noiembrie 2025! Apelul e deschis tuturor tinerilor între 15–50 ani, pasionați de leadership, dezvoltare sustenabilă sau implicare civică. Ce mai aștepți?
🌿 Cât de tare ar fi să mergi pe o insulă exotică și să combini mediul cu storytelling-ul digital?
Acum poți face asta! Alătură-te Blue & Green Futures în Reunion Island, Franța între 17–24 noiembrie! Învață despre biodiversitate, educație climatică și incluziune, creează povești digitale și conectează-te cu tineri din Europa. Cazare, masă și materiale incluse, transport decontat prin Erasmus+.
💚 Cum devii un tânăr lider pregătit pentru viitor? Prin implicare și participare la sesiuni educative!
Alătură-te Youth Leadership Certification din Sydney, Australia, 2025 în perioada 24–28 noiembrie și dezvoltă abilități de leadership, antreprenoriat și comunicare. Conectează-te cu tineri din întreaga lume, participă la workshopuri și primește certificare recunoscută. Ai șansa să îbții un loc parțial sau complet finanțat!
🌟 Ai între 14 și 27 de ani și idei faine și sustenabile pentru Cluj-Napoca?
Genial! Transformă-le în proiecte cu Com’ON Cluj-Napoca 2025! Propune idei pentru comunitate și poți câștiga finanțare între 500–5.000 lei. Participarea este deschisă grupurilor de minimum 3 tineri, iar propunerile vor fi votate de cetățenii orașului. Poți aplica până în 21 septembrie 2025.
🌍 Alătură-te Climate Solutions International Road to COP30, drumul tău spre sustenabilitate!
În 6 săptămâni: august–septembrie cu o sesiune/săptămână, înveți despre energie regenerabilă, politici climatice și sustenabilitate, participi la workshopuri și proiecte, te conectezi cu tineri și experți globali, iar dacă ai un minim 70% prezență, primești și certificat. 🌱
🌊 Cum sună să ai parte de cursuri online de la experții National Geographic? Prea bine ca să fie adevărat, nu?
Alătură-te externship-ului National Geographic & The Nature Conservancy! Vei participa 8 săptămâni remote la interviuri cu specialiști, proiecte de cercetare și storytelling despre Conservarea Marinei și Comunităților cu The Nature Conservancy.
Oportunități selectate de Luana Copaci
🌟 5 vești bune din lumea sustenabilității
Lumea nu e doar despre crize și recorduri negative — ci și despre soluții îndrăznețe, inovații care prind rădăcini (la propriu) și colaborări internaționale ce accelerează schimbarea. De la drumeții naționale și grădini urbane rezistente la secetă, la tehnologii care transformă gunoaiele în resurse și țări care electrifică masiv transportul, luna aceasta ne aduce un val de inițiative care arată că tranziția verde nu mai e un vis, ci o realitate în desfășurare:
1. Drumuri care inspiră: România dă undă verde traseelor naționale de drumeție
Guvernul României a adoptat, pe 24 iulie 2025, normele metodologice necesare pentru aplicarea Legii nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes național — astfel, drumețiile cu adevărat epice devin realitate! Acum, trasee de minimum 500 km ce străbat cel puțin 8 județe (sau 200 km pentru zone UNESCO) - cu 70 % teren natural și rural, puncte de interes cultural și patrimonial, ghid detaliat și marcaje uniforme — pot fi atestate oficial. Semnalizarea coerentă și conexiunea la transport fac astfel drumeția accesibilă și sigură, în timp ce comunitățile locale capătă un nou impuls turistic durabil.
2. Deșeuri de mâncare transformate în ‘Soil Sauce’: startup-ul Ecotone face din gunoaie fertilizator, nu emisii
În Pittsburgh, Ecotone Renewables a inventat un adevărat „turn-alchimia” modern: frunze de salată trecute prin sistemul lor ZEUS Biodigester se transformă, în doar câteva săptămâni, într-un îngrășământ lichid numit „Soil Sauce”, bogat în micro-organisme benefice. Primul prototip, instalat în campusul Universității din Pittsburgh în noiembrie 2024, a reciclat deja peste 450 kg de resturi alimentare, reducând echivalentul a 120 t de CO₂ anual – ca și cum ar fi scos 26 de mașini de pe șosea –, în timp ce fertilizatorul rezultat îmbunătățește cu 30 % randamentul plantelor. Și partea cea mai cool? Tech-ul intră în bănci… de școli, spitale, restaurante – în containere standardizate, automatizate, gata să transforme resturile alimentare în soluții agricole locale.
3. UN: energia regenerabilă atinge punctul de cotitură – costuri în scădere și adopție accelerată
Două rapoarte ale ONU arată că tranziția globală către energie verde a ajuns la un „punct de cotitură pozitiv”: în 2024, 74% din creșterea producției electrice mondiale a venit de la solar, eolian și alte surse regenerabile, iar 92,5% din noile capacități adăugate au fost verzi. În plus, prețurile au scăzut dramatic: energia solară cu 41%, iar energia eoliană cu 53%, comparativ cu cele mai ieftine surse fosile. Oferta financiară a atins 2 trilioane USD, depășind investițiile în combustibili fosili.
4. Grădină climatică la Regent’s Park: beton mărunțit pentru biodiversitate urban
Un proiect urban inspirat a transformat un spațiu abandonat din Regent’s Park, Londra, într-o grădină rezistentă la secetă folosind beton mărunțit amestecat în sol, care creează un mediu ce stimulează creșterea rădăcinilor și biodiversitate durabilă. Premiere în peisajul verde britanic!
5. Rwanda dorește să își electrifice cele 100.00 de mii de motociclete
În timp ce rețeaua națională de energie din Rwanda este fragilă, țara mizează pe o revoluție electrică care s-ar putea transforma într-un exemplu pentru întreaga Africă: peste 100.000 de motociclete sunt vizate să devină complet electrice, alimentate prin tehnologii inovatoare precum stații solare de încărcare, swap-uri rapide de baterii, baterii folosite recondiționate pentru mini-griduri și micro-rețele autonome — toate pentru a face ca tranziția verde la e-mobilitate să funcționeze fără a destabiliza alimentarea electrică a națiunii
Știri curatoriate de Adrian Madalin Radu & Loredana Luțescu
🔎 Fake News Climatic: Mituri vs. Fapte
Într-o lume plină de clickbait și manipulări, vrem să separăm știința de senzațional. Iată o idee falsă care circulă și de ce nu e reală de fapt!
Fals: Arderea lemnului nu crește nivelul de carbon din atmosferă
Defrișarea, adică tăierea deliberată și extensivă a pădurilor, reprezintă mai mult decât o simplă problemă ecologică. Ea este strâns legată de aspecte sociale, economice și etice. Acest proces poate duce la distrugerea habitatelor naturale, dezechilibrarea climei la nivel global și la afectarea comunităților locale.
Potrivit Evaluării Declarației Pădurilor din SUA, în 2022 s-au pierdut aproximativ 6,6 milioane hectare de pădure la nivel global, echivalentul a circa 16 milioane de acri sau peste 9 milioane terenuri de fotbal. Un procent impresionant din acest rezultat, respectiv 96%, a fost observat în regiunile tropicale, adică aproximativ 4,4 milioane de hectare de păduri tropicale distruse. Chiar dacă în unele zone se observă semne încurajatoare de regenerare, beneficiile ecologice și climatice ale unei păduri mature au nevoie de generații întregi pentru a fi complet restabilite.
Defrișările și degradarea pădurilor sunt cauzate de activitățile umane. Printre principalele acțiuni responsabile se numără practicile agricole, activitățile miniere, extinderea zonelor urbane și exploatarea masei lemnoase, inclusiv utilizarea lemnului drept combustibil.
Deși identificată drept activitatea care influențează în mod direct fenomenul de defrișare, diverse voci sunt de părere că, în realitate, folosirea lemnului ca sursă de energie nu contribuie la creșterea nivelului de carbon din atmosferă. Însă, oamenii de știință au demontat deja această informație.
Cercetători de prestigiu în domeniu avertizează că arderea biomasei forestiere pentru producerea de electricitate duce la creșterea nivelului de dioxid de carbon în atmosferă, iar acest efect poate persista timp de zeci de ani, chiar și în scenariul optim în care arborii sunt replantați imediat. La acest rezultat se adaugă și emisiile suplimentare generate de activitățile necesare pregătirii peleților din lemn, începând cu recoltarea, tocarea și uscarea lemnului, până la procesare și transport.
În plus, specialiștii avertizează că utilizarea copacilor drept combustibil pentru producerea energiei electrice intensifică schimbările climatice, într-un mod comparabil cu arderea cărbunelui și a altor combustibili fosili. Deoarece lemnul are o densitate energetică mai scăzută, centralele care folosesc biomasă emit mai mult dioxid de carbon pentru a genera aceeași cantitate de electricitate decât cele pe bază de cărbune. Totodată, înlocuirea arborilor maturi cu puieți reduce capacitatea pădurii de a stoca carbon timp de decenii, însă doar atunci când pădurile sunt lăsate să se regenereze, fără a fi transformate în plantații.
Chiar și în situațiile în care se folosesc doar resturi forestiere provenite din exploatarea lemnului, arderea acestora duce la o creștere a emisiilor de CO₂ care persistă în atmosferă zeci de ani. Acest efect este incompatibil cu necesitatea urgentă de a reduce emisiile pentru a limita impactul încălzirii globale. Practicile de recoltare a lemnului utilizate de industria biomasei sunt nesustenabile și contribuie la degradarea ecosistemelor forestiere. Arderea lemnului pentru producerea de electricitate afectează negativ pădurile și pune în pericol fauna sălbatică.
Pe de altă parte, conform Grupului Interguvernamental de Experți în Schimbări Climatice (IPCC), restaurarea și gestionarea durabilă a pădurilor la nivel global poate contribui la eliminarea unei cantități de carbon echivalente cu cea emisă anual prin utilizarea petrolului.
Astfel, protejarea pădurilor reprezintă una dintre cele mai rapide și rentabile soluții pentru combaterea încălzirii globale, ce implică o serie de practici cu potențial impact pozitiv:
Sprijinirea inițiativelor care amplifică vocile comunităților forestiere tradiționale
Reducerea utilizării produselor de unică folosință
Adoptarea unor politici clare împotriva despăduririi și respectarea angajamentelor luate în favoarea protejării pădurilor
Verifică eticheta FSC
Evitarea utilizării biocombustibililor, care, în realitate, pot duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, în loc să le reducă.
Rubrică realizată de Diana Nădejde
Suntem mai mult decât un newsletter – suntem o comunitate dedicată schimbării. Împreună construim un viitor mai verde! 🌿
Dacă ți-a plăcut ce ai citit, dă share prietenilor sau colegilor interesați de sustenabilitate!
Te invităm să ne urmărești în continuare pentru inspirație, informații și noi oportunități!
Cu prietenie,
Echipa Viitorul pentru TINEri (VpT)
Viitorul pentru TINEri (VpT) este un proiect inițiat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate!