Justiția climatică - cum (ne) implicăm tinerii?
Ediția 23 | Primul newsletter de sustenabilitate pentru TINEri 🌱🇹🇩
Dragă partener în construirea unui viitor mai sustenabil,
În ediția curentă vorbim despre cum dreptatea climatică începe cu participarea activă a tinerilor. Fie că e vorba de a participa în consultări locale, de a formula politici alături de experți internaționali sau de a cere transparență din partea statului, tinerii au din ce în ce mai multe instrumente prin care pot face o diferență reală.
Explorăm în această ediție cum poate arăta justiția climatică atunci când este construită intergenerațional, cu tineri implicați direct în decizii – de la YOUNGO și LCOY, la inițiative ca NDC Youth Clause. Vorbim și despre Europa și cum sunt tratate infracțiunile de mediu în prezent, dar și ce ne mai lipsește pentru a avea o societate care protejează cu adevărat natura și comunitățile. Nu lipsesc oportunitățile și știrile green. Enjoy!
Echipa Viitorul pentru TINEri te invită să te abonezi, să citești și să ne scrii. Părerea ta contează. Împreună putem face din informare un pas spre schimbare.
🌱Oportunitățile ediției
🌍 LCOY România în orașul tău
Între 27 iunie și 7 iulie 2025, te invităm la evenimentele regionale LCOY România, organizate de Tineri pentru Sustenabilitate, în parteneriat cu Zbor Hub România, singura serie de evenimente din țară dedicate consultării tinerilor pentru COP30 Brazilia!
Vei descoperi ce înseamnă LCOY, cum funcționează negocierile climatice ONU și cum poți contribui la Planul Național de Acțiune al Tinerilor privind Schimbările Climatice. Te așteaptă discuții interactive, idei locale cu impact global și un spațiu sigur în care să-ți faci vocea auzită.
📍 Constanța - 27 iunie, Baia Mare - 1 iulie, Iași - 1 iulie, Ploiești - 1 iulie, Târgu Jiu - 2 iulie, Cluj-Napoca - 3 iulie, Brașov - 7 iulie
🕒 Durată: ~2h
📝 Consultare Națională: Tinerii și Viitorul Climatic
În cadrul LCOY România 2025, s-a lansat procesul de consultare națională prin care se continuă dezvoltarea Declarației Naționale a Tinerilor privind Schimbările Climatice 2024 printr-o consultare largă, în care vocea tinerilor din România este esențială. Echipa LCOY își propune să afle ce probleme identificați în domeniul schimbărilor climatice și ce soluții propuneți, astfel încât să construiască un plan de acțiune care reflectă cu adevărat prioritățile voastre.
🚀 Climate X Leadership Training Program
Ești student și vrei să fii lider în lupta pentru un viitor mai verde? Dacă ești pasionat de sustenabilitate, ai abilități de lider și vorbești bine engleza, înscrie-te! În august, participi la sesiuni online interactive, iar din septembrie până în noiembrie organizezi min. 2 evenimente locale care să inspire peste 100 de oameni.
✨ Centre for Diplomatic Advancement
Vrei să devii lider global pentru sustenabilitate? Centre for Diplomatic Advancement oferă 100 de burse pentru Youth Vision Assembly 2025, în Amsterdam, 19–22 septembrie. Aplică până pe 30 iunie!
💬 Youth Sustainability Lab 3.0: young voices for a sustainable planet (Cuevas Bajas, Spania)
Acest youth exchange este dedicat persoanelor care doresc să aprofundeze subiecte precum schimbările climatice, activismul de mediu, conservarea resurselor și un stil de viață sustenabil. Participanții vor lua parte la ateliere practice, activități în aer liber și dialoguri interculturale, dezvoltând soluții creative pentru combaterea crizei climatice.
💚 Concurs Jurnalist pentru un mediu curat
ECOTIC împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a lansat cea de-a doua ediție a concursului Concurs Jurnalist pentru un mediu curat, dedicat jurnaliștilor din România. Obiectivul concursului este de a susține și dezvolta jurnalismul de mediu în România și corecta informare a publicului privind temele legate de protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor.
💚 Împreună pentru orașe verzi: Evenimentul final al rundei-pilot #WeLoveSolutions
Pe 10 iulie, la București, ne întâlnim la evenimentul final al rundei pilot din cadrul inițiativei globale WWF One Planet City Challenge, într-o zi dedicată acțiunii pentru climă, orașelor sustenabile și rolului tinerilor în construirea unui viitor mai verde! Vino alături de tineri, experți, ONG-uri și autorități locale, să explorăm idei, soluții și colaborări pentru orașe reziliente, responsabile și pregătite pentru a accelera acțiunile de combatere a schimbărilor climatice!
10 iulie 2025 | București | 09:00 – 17:00
Cum pot tinerii să contribuie concret la promovarea justiției climatice
Ce este justiția climatică – și de ce trebuie să ne pese
Justiția climatică pornește de la ideea că schimbările climatice nu afectează pe toată lumea în mod egal. Persoanele din comunități vulnerabile, tinerii și copiii – toți sunt afectați mai devreme și mai puternic de efectele crizei climatice, deși au contribuit cel mai puțin la cauzarea ei.
A vorbi despre justiție climatică înseamnă a recunoaște că această criză nu este doar una ecologică, ci și una morală, socială și economică. Înseamnă a cere soluții echitabile, care să țină cont de drepturile generațiilor viitoare, de vocea celor marginalizați și de responsabilitățile istorice ale celor care au beneficiat cel mai mult din industrializarea accelerată.
Pentru tineri, justiția climatică înseamnă dreptul la un viitor – unul locuibil, sustenabil și echitabil. Iar acest drept trebuie apărat, cerut și scris negru pe alb în politicile climatice naționale și internaționale.
Tinerii ca actori ai justiției climatice
Tinerii nu sunt doar „beneficiari” ai politicilor climatice – sunt actori activi ai schimbării. De la protestele climatice din stradă, la negocierile din sălile ONU, tinerii aduc pe agendă nu doar urgența crizei climatice, ci și perspectiva unei tranziții echitabile.
Aici intervin instrumente-cheie precum:
YOUNGO – grupul oficial de tineret al UNFCCC, care oferă un context legitim pentru influențarea politicilor climatice globale;
LCOY (Local Conference of Youth) – spațiul în care tinerii își formulează prioritățile și propunerile politice la nivel național, sub forma Declarației Naționale a Tinerilor privind Schimbările Climatice;
Clauza pentru Tineret în NDC-uri – un mecanism concret care cere statelor să recunoască rolul tinerilor și să îi includă în luarea deciziilor.
Dar cum putem contribui, concret, ca tineri? Ce înseamnă să faci parte din acest proces? Și mai ales, cum se leagă totul de mecanismele internaționale precum YOUNGO, consultările LCOY sau Clauza pentru Tineret?
YOUNGO și LCOY – spații reale de influență pentru tineri
YOUNGO este grupul oficial de copii și tineri recunoscut de Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), prin care vocea noastră ajunge în negocierile internaționale. LCOY (Local Conference of Youth) este extensia locală a acestui proces – un spațiu în care tinerii se întâlnesc, discută și redactează recomandări pentru politica climatică națională și globală.
În România, LCOY este organizat în ultimii 2 ani de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate și reunește zeci de tineri din toate regiunile țării, care participă la sesiuni de educație climatică, dialoguri cu experți și consultări care se concretizează într-un document important: Declarația Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice. Documentul lansat anul trecut se regăsește aici.
Această declarație este trimisă la COP (Conferința Părților), fiind inclusă în raportul global COY și preluată de delegațiile oficiale. Astfel, opiniile și propunerile tinerilor pot influența decizii majore – de la obiectivele climatice naționale (NDC-uri) până la fondurile de tranziție justă.
În 2025, noi, la Tineri pentru Sustenabilitate, prin acest proces de consultare național, vrem să aflăm ce probleme identificați în domeniul schimbărilor climatice și ce soluții propuneți, astfel încât să construim împreună un plan de acțiune care reflectă cu adevărat prioritățile noastre/voastre.
Haideți să facem împreună un pas important în procesul participativ de construire a Planului Național de Acțiune al Tinerilor privind Schimbările Climatice 2025!
Contribuitor Loredana Luțescu
NDC Youth Clause – un instrument cu și despre justiție climatică intergenerațională
Contribuțiile Determinate la Nivel Național (NDC) sunt planurile oficiale prin care fiecare țară spune ce face concret pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a se adapta la schimbările climatice. Aceste planuri sunt parte din Acordul de la Paris și trebuie actualizate la fiecare 5 ani. România contribuie la un NDC comun al Uniunii Europene, care reflectă obiectivele asumate la nivel european, dar și prioritățile naționale, prin consultări interne între statele membre (dar poate promova inițiative ambițioase).
Clauza pentru Tineret privind Contribuțiile Determinate la Nivel Național (NDC Youth Clause) este o inițiativă internațională care susține integrarea tinerilor în procesele oficiale de elaborare și implementare a politicilor climatice. Propunerea a fost lansată în cadrul COP29 și este susținută de organizațiile Care About Climate, Groundswell și We Are Family Foundation, având la bază principiile justiției climatice intergeneraționale.
Clauza a fost concepută ca un cadru voluntar și colaborativ prin care statele pot recunoaște în mod formal rolul tinerilor ca parteneri în procesul de decizie. Ea propune trei direcții esențiale:
recunoașterea copiilor și tinerilor ca actori relevanți în politicile climatice;
colaborarea instituțională cu structuri de tineret în faza de implementare a angajamentelor naționale;
sprijinirea educației climatice și dezvoltarea de competențe pentru implicarea tinerilor în formularea de soluții.
Ce este însă exact justiția climatică intergenerațională? Practic, reprezintă deciziile luate astăzi care vor afecta în mod direct generațiile tinere și pe cele viitoare. De aceea, tinerii au nu doar dreptul, ci și interesul legitim să participe la definirea politicilor climatice (care țin de viitorul lor în mod direct). Justiția intergenerațională cere ca vocea lor să fie inclusă în mod real în procesele decizionale, pentru că impactul crizei climatice va fi mult mai puternic în anii care vin.
Știai că în 2024, România a devenit prima țară din lume care a adoptat o lege ce formalizează participarea copiilor și a tinerilor în procesul decizional public? Conform acestei modificări a Legii nr. 272/2004, prin Legea nr. 295/2024, autoritățile locale și centrale sunt obligate să organizeze anual consultări cu tinerii, să comunice în limbaj adaptat și să integreze opiniile lor în deciziile care îi privesc.
Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate sprijină această direcție și a demarat deja dialoguri cu instituții naționale și europene relevante, în vederea promovării participării reale a tinerilor în elaborarea politicilor climatice. Ne dorim ca România să susțină această clauză și, bineînțeles, implicarea tinerilor recunoscută în mod formal și coerent în actualul sistem și proces.
Contribuitori Elena-Alexandra Miron & Delia Aga
Europa și infracțiunile de mediu
Infracțiunile de mediu constituie a patra cea mai mare activitate infracțională la nivel mondial, potrivit unui raport comun al Interpol și Programului pentru Mediu al Națiunilor Unite (UNEP). Multe dintre aceste infracțiuni de mediu finanțează criminalitatea organizată, traficul de persoane sau de droguri.
Statele europene continuă să ia măsuri importante pentru protecția mediului. Dacă anul trecut era extinsă lista infracțiunilor de mediu, dar și sancțiunile pentru acestea prin Directiva UE privind infracțiunile de mediu (Dir. UE 1203/2024), în acest an, în cadrul Consiliului Europei a fost adoptată Convenția Protecției Mediului prin dreptul penal, dar și o nouă Strategie pentru Mediu pornind de la Drepturile Omului.
Convenția abordează în mod specific:
• Poluarea ilegală: Aceasta include poluarea aerului, apei și solului.
• Gestionarea ilegală a deșeurilor: Aceasta acoperă tratarea, depozitarea, transportul și eliminarea ilegală a deșeurilor periculoase și a altor tipuri de deșeuri.
• Exploatarea minieră ilegală: Aceasta cuprinde extracția ilegală a mineralelor și a altor resurse.
• Comerțul cu lemn recoltat ilegal: Aceasta include tăierea ilegală și comerțul cu lemn.
• Distrugerea habitatelor protejate, faunei și florei: Aceasta include distrugerea ilegală a ecosistemelor și speciilor protejate.
De ce este important Consiliul Europei?
Acesta este o organizație internațională distinctă de instituțiile Uniunii Europene, cuprinzând 46 de state, inclusiv din afara UE, inclusiv România. Misiunea asumată a organizației este să protejeze drepturile omului, democrația și statul de drept sau legitimitatea legii în Europa.
Prin Consiliul Europei a fost creată Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) care monitorizează respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Contribuitor Maria Iacob
De vorbă cu…
Dăm startul unei serii de interviuri cu tineri sau specialiști din domeniul sustenabilității și din arii conexe. Ne propunem să descoperim povești, idei curajoase și perspective proaspete despre cum arată sustenabilitatea per total.
Fie că vorbim cu activiști, cercetători, antreprenori sau studenți implicați, vrem să înțelegem mai bine cum contribuie fiecare, ce provocări întâmpină și ce îi motivează să rămână implicați.
E ușor să vorbești despre tineri. Mai greu e să vorbești cu ei și pentru ei.
Ce înseamnă pentru tine reprezentarea tinerilor la nivel național și internațional?
Pentru mine, reprezentarea tinerilor, fie la nivel național, fie internațional, este o mare responsabilitate. Nu înseamnă doar să fii prezent într-un spațiu oficial sau să ocupi un rol de reprezentare, ci să înțelegi cu adevărat ce înseamnă acel privilegiu și de unde își trage legitimitatea. Reprezentarea nu se rezumă la o funcție sau la o prezență într-un for internațional. Ea se clădește prin muncă consecventă, consultare reală și o legătură constantă cu cei în numele cărora alegi să vorbești.
Am fost delegata tinerilor din România la COP27, COP28 și COP29, însă pentru mine, munca nu a început pe scena internațională și nu s-a încheiat odată cu încheierea acestor evenimente. A început cu ani în urmă în comunități locale, în licee, în sesiuni de consultare cu tineri din medii foarte diferite, acolo unde se construiește cu adevărat o poziție legitimă. Am învățat că nu pot vorbi despre o generație sau despre prioritățile unei țări, dacă nu am fost prezentă acolo unde se trăiește incertitudinea, lipsa de oportunități sau lipsa de încredere. Reprezentarea începe de la rădăcină: cu întrebări, cu ascultare, cu implicare.
Am înțeles, în toți acești ani, că participarea internațională nu poate substitui participarea națională. Există uneori riscul de a confunda vizibilitatea cu participarea sau de a crede că prezența într-un spațiu internațional este, în sine, un act de reprezentare. Dar fără un proces coerent de dialog cu cei de acasă, fără transparență și asumare, orice voce riscă să devină una izolată. Legitimitatea nu se oferă și nu se presupune, ea se construiește cu răbdare, consistență și respect față de cei care nu au întotdeauna (sau deloc) acces la masa deciziilor.
Poți avea un ecuson și totuși să nu reprezinți pe nimeni. Poți avea o opinie și totuși să nu ai o bază. Reprezentarea înseamnă să îți pese, să muncești, să te conectezi la realitatea din teren și să duci mai departe nu doar mesajul tău, ci vocea celor care nu au fost întrebați.
Ce este Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate și cum se leagă de activitatea ta în România?
Cred că reprezentarea autentică a tinerilor începe cu asumarea unui rol activ în construirea de spații și mecanisme reale de participare, chiar dacă nu știi exact ce finalitate va avea această ambiție. În acest sens, am co-fondat Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate ca un răspuns la nevoia clară de coagulare a vocii tinerilor din România în jurul temelor de mediu, guvernanță și drepturi. Platforma nu este doar un ONG, ci un ecosistem care oferă context: organizăm sesiuni de formare, facilităm consultări locale și naționale, oferim acces la educație privind temele pe care le abordăm, identificăm și comunicăm sute de oportunități de dezvoltare în domeniu către ei într-un mod consistent, structurat, dar mai ales sprijinim inițiative concrete ale tinerilor în comunitățile lor.
Prin Conferința Locală a Tinerilor privind Schimbările Climatice din România (LCOY România), am reușit să construim o platformă de tineri implicați, recunoscută internațional, dar gândită local, în România, cu accent pe dialog, expertiză și co-creare. În paralel, experiența mea în Consiliul Tineretului din România, principala structură de reprezentare a tinerilor în relație cu autoritățile, mi-a oferit perspectiva complementară: cum funcționează procesele instituționale, care sunt blocajele reale și unde se poate interveni strategic din poziția de tânăr.
Pentru mine, participarea tinerilor nu este doar o dimensiune de politici publice, ci una care trebuie susținută tehnic, logistic și financiar, printr-o arhitectură clară de susținere. Fără un cadru care să permită implicarea constantă și informată a tinerilor, orice pretenție de reprezentare rămâne superficială. Iar exact asta încercăm să schimbăm.
Am revenit în România în 2021 după 6 ani de facultate și viață în străinătate, tiptil, timid, fără prea multe speranțe. Dar cu o întrebare clară în minte: și dacă aș încerca? Dacă aș putea contribui, cât de puțin, la o schimbare reală? N-a fost ușor să pornesc de la zero, dar am descoperit o comunitate de tineri care voiau același lucru: să se simtă parte din ceva mai mare, cu sens. Aici, în România, m-am dezvoltat atât profesional, cât și personal. Fiecare proiect, fiecare consultare, fiecare întâlnire cu alți tineri implicați a fost un pas înainte către ceva ce simt că merită construit.
Ce sfaturi ai pentru tinerii care vor să se implice real în procesul decizional local național sau internațional?
Primul lucru pe care l-aș spune este că nu trebuie să aștepți să fii „gata”. Pregătirea perfectă nu există. De cele mai multe ori, înveți pe măsură ce te implici. Poți începe cu ceva simplu și concret: participă la o dezbatere publică, alătură-te unui consiliu consultativ local, scrie o opinie despre un subiect care te preocupă sau sprijină o inițiativă civică din orașul tău. Nu subestima niciodată ce înseamnă să fii prezent într-un spațiu în care, până atunci, vocea tinerilor nu era auzită.
Al doilea lucru: informează-te. Implicarea nu înseamnă doar entuziasm, ci și consistență. Caută să înțelegi cum funcționează deciziile: cine le ia, când și cum poți interveni. Citește despre bugetele locale, strategiile naționale sau prioritățile internaționale în domeniul care te interesează. Eu am învățat mult din lucrul cu instituțiiile, cu mediul privat, cu societatea civilă, dar și cu organizații sau grupuri informale la firul ierbii care înțeleg problemele și dezvoltă soluții adaptate acelui context.
În al treilea rând, fă lucrurile împreună cu alți tineri. E ușor să cazi în capcana individualismului, să crezi că trebuie să „reușești” singur. Dar în realitate, participarea devine valoroasă când este colectivă. Fie că vorbim despre proiecte mici sau mari, nimic nu e posibil fără o echipă în spate care să se ghideze după misiunea și viziunea proiectului.
Și, poate cel mai important, nu uita pentru cine vorbești. Reprezentarea nu este despre a fi văzut sau invitat. E despre a duce mai departe nevoile celor care nu au aceleași privilegii ca tine. Nu poți spune că reprezinți tinerii dacă nu i-ai ascultat. Dacă nu ai fost în licee unde poți înțelege situația prin care elevii trec, dacă nu ai vorbit cu tineri care nu își permit să participe la un eveniment într-un alt orași, dacă nu ai întrebat: „voi ce ați face diferit?”. Când ai răspunsul la asta, ești deja cu un pas mai aproape de o participare cu sens în orice context, pentru că nu este despre tine.
Așadar, începe cu ce ai, întreabă, ascultă, învață. Și nu te opri când devine greu sau ușile ți se închid, găsește mereu un context sau o oportunitate să bați din nou.
🌟 Știri pozitive 🌟
1. O campanie Registrul Deșeurilor dedicată organizațiilor non-profit din România
Registrul Deșeurilor, aplicația digitală care simplifică evidența și trasabilitatea deșeurilor, lansează „Responsabilitate pentru viitor”, o campanie dedicată sprijinirii organizațiilor non-profit din România. Începând cu 18 iunie 2025, toate ONG-urile și asociațiile pot solicita acces gratuit la platformă, timp de 12 luni. Această inițiativă vine în sprijinul organizațiilor care, deși activează în domenii precum educație, protecția mediului, social, cultură sau sănătate, întâmpină dificultăți în conformarea cu cerințele legale privind gestionarea deșeurilor, din lipsa resurselor sau a consultanței de specialitate.
2. Franța lovește fast fashion-ul: taxe ecologice și interdicții pentru brandurile ultra-rapide
Franța a adoptat o lege care înăsprește reglementările pentru industria fast fashion, vizând în special brandurile de ultra fast fashion precum SHEIN și Temu. Noile măsuri includ interzicerea reclamelor pentru aceste companii, impunerea de taxe ecologice progresive – ajungând până la 10 euro per articol până în 2030 – și obligația de a furniza informații clare despre impactul climatic. Scopul este de a limita supraconsumul și poluarea generată de producția accelerată și ieftină de haine, în timp ce brandurile europene beneficiază de reguli mai puțin stricte.
3. Universitatea din București, în top 100 mondial la Impact Rankings
Pentru prima dată, o universitate din România – Universitatea din București – intră în top 100 mondial în clasamentul general Times Higher Education Impact Rankings 2025, care evaluează contribuția instituțiilor la dezvoltarea durabilă. Cel mai remarcabil rezultat este locul 3 mondial la Obiectivul 5 – Egalitate de gen, iar universitatea se clasează și în top 25 pentru Educație de calitate și în top 36 pentru Pace și justiție. Rectorul Marian Preda subliniază că această recunoaștere confirmă angajamentul UB pentru excelență, incluziune și responsabilitate socială.
4. Brașov, printre câștigătorii provocării europene pentru mobilitate urbană sustenabilă
Brașov se numără printre cele patru orașe câștigătoare ale Sustainable Cities Mobility Challenge, alături de Viseu Dão Lafões (Portugalia), Haga (Țările de Jos) și Üsküdar (Turcia). Proiectele premiate includ coridoare verzi, soluții de car-sharing, redesignul străzilor școlare și hub-uri de mobilitate rurală, demonstrând impactul transformărilor locale îndrăznețe. Inițiativa, susținută de Climate KIC și sponsorizată de FedEx, evidențiază rolul central al oamenilor și al planetei în planificarea mobilității urbane.
știri curatoriate de Adrian Madalin Radu
📖 Dicționarul verde
Termenul ediției: Echitate climatică
Echitatea climatică nu înseamnă doar combaterea schimbărilor climatice – ci și cine suportă costurile și cine ia deciziile. Nu toți pornesc de la aceeași linie de start: unele comunități contribuie cel mai puțin la criză, dar sunt cele mai afectate de efectele ei.
A vorbi despre echitate înseamnă a pune în centru oamenii – și mai ales tinerii – care cer o tranziție justă, accesibilă și incluzivă. Înseamnă politici care țin cont de inegalități, soluții construite împreună cu cei afectați și o lume în care nimeni nu e lăsat în urmă.
Pentru tineri, echitatea climatică e mai mult decât un concept: e o luptă pentru viitor.
Suntem mai mult decât un newsletter – suntem o comunitate dedicată schimbării. Împreună construim un viitor mai verde! 🌿
Dacă ți-a plăcut ce ai citit, dă share prietenilor sau colegilor interesați de sustenabilitate!
Te invităm să ne urmărești în continuare pentru inspirație, informații și noi oportunități!
Cu prietenie,
Echipa Viitorul pentru TINEri (VpT)
Viitorul pentru TINEri (VpT) este un proiect inițiat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate!