Cât ne costă mâncarea pe care o aruncăm? 🌶️
Ediția 33 | Primul newsletter de sustenabilitate pentru TINEri 🌱🇹🇩
Dragă partener în construirea unui viitor mai bun,
Poate ai observat că, uneori, la final de săptămână, rămâi cu alimente care nu mai pot fi folosite sau că uneori cumperi mai mult decât îți propui. De asemenea, nu e doar despre obiceiurile noastre de zi cu zi: risipa alimentară e o problemă globală, cu impact direct asupra resurselor și climei. În spațiul public, risipa e tratată aproape mereu ca o problemă. În același timp, ni se transmite că prosperitatea se măsoară, încă, în cât de mult consumăm. Între aceste două mesaje apar mai multe întrebări: câtă risipă există, de fapt, azi, cum ne afectează direct și ce legătură are cu schimbările climatice?
În ediția de astăzi, răspundem la aceste întrebări, urmărim care este traseul risipei alimentare și care sunt, în acest moment, modalitățile de reglementare și soluțiile individuale pe care le putem adopta.
Rămâi cu noi până la final pentru a afla știrile pozitive din luna aceasta, dar și oportunități în zona de tineret, sustenabilitate și chiar risipă alimentară pe care le-am identificat pentru TINEri.
📖 Dicționarul verde
🌎 Gaze cu efect de seră
Gazele cu efect de seră (Greenhouse gases) sunt gaze care rețin o parte din căldura reflectată de suprafața Pământului în atmosferă. Efectul de seră este un fenomen natural, dar creșterea concentrațiilor acestor gaze, în special din activități umane, îl intensifică și contribuie la așa-numita „încălzirea globală”. Printre cele mai importante gaze cu efect de seră se numără dioxidul de carbon (CO2) și metanul (CH4). Metanul este emis, printre altele, în urma creșterii animalelor și a unor practici agricole, dar și prin descompunerea anaerobă a deșeurilor alimentare în gropile de gunoi municipale.
🚜 Agricultură sustenabilă
Agricultura sustenabilă asigură nevoile generațiilor prezente și viitoare, fără a compromite sănătatea mediului. Aceasta păstrează fertilitatea solului, protejează ecosistemele, încurajează biodiversitatea și previne poluarea apei, prin utilizarea unor tehnici precum reducerea folosirii substanțelor chimice, respectarea ciclurilor naturale ale solului sau folosirea rotațiilor culturilor. Aceasta răspunde nevoilor actuale de hrană și profitabilitate, dar și de protejare a naturii, de echitate socială și economică.
⏳Legătura invizibilă: Cum accelerează risipa alimentară schimbările climatice
Raportul World Wide Fund for Nature „Driven to Waste” ne arată că 40% din hrana produsă global (2,5 miliarde de tone) ajunge la gunoi. În Uniunea Europeană, 20% dintre alimente se pierd sau se irosesc, în timp ce 43 de milioane de europeni nu își permit zilnic mese care să asigure o alimentație adecvată. În România, 6000 de tone de alimente ajung zilnic la gunoi. Într-un an, românii risipesc 2,2 milioane de tone de alimente, cantitatea pe cap de locuitor fiind de 129 kg de hrană.
Risipa alimentară este o temă recurentă atât în forumurile internaționale, cât și în rândul societății civile. Noi am identificat un aspect esențial în acest discurs: legătura dintre risipa alimentară și efectele schimbărilor climatice.
Putem explica impactul risipei alimentare plecând de la o activitate din viața de zi cu zi. Când arunci la gunoi o roșie stricată, ea nu dispare pur și simplu. În condiții anaerobe (adică fără oxigen), microorganisme precum bacteriile, descompun alimentele și produc metan (CH4), un gaz care are un potențial de încălzire mult mai mare decât dioxidul de carbon (CO2). La nivel global, risipa alimentară este responsabilă pentru aproximativ 8-10% din emisiile totale de gaze cu efect de seră, prin eliberarea metanului. Dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi pe locul trei la poluare, după SUA și China.
Alimentele risipite
Producerea alimentelor care ajung, în final, risipite, consumă anual aproximativ 1,4 miliarde de hectare, adică în jur de 30% din suprafața agricolă globală. Presiunea asupra apei este, la rândul ei, uriașă: la nivel global, volumul de apă „încorporat” în aceste alimente este comparabil cu fluxul anual al râului Volga. Un exemplu concret: în Statele Unite, peste 8 trilioane de galoane de apă (1 galon = 3,785 litri) sunt folosite anual pentru a produce alimente care ajung la gunoi.
Cât risipim la nivel individual?
Conform raportului UNEP 2024, 1,05 miliarde de tone de alimente au fost risipite în 2022, adică 19% dintre alimentele disponibile consumatorilor. Asta înseamnă, în medie, 79 kg de alimente irosite pe persoană, în fiecare an, echivalentul a peste 1 miliard de mese pierdute pe zi la nivel global, în timp ce 783 de milioane de oameni trăiesc cu insecuritate alimentară severă.
Ce poți face tu?
Planifică-ți mesele: verifică ce ai deja, decide câteva mese pentru următoarele zile și cumpără doar ce îți lipsește. Ca să nu uiți alimentele din frigider, pune-le pe cele care expiră mai repede la vedere, în față, și porționează sau congelează ce știi că nu vei consuma rapid.
Gătește din ce ai: o masă pe săptămână „din resturi”. Ține cont și de etichete: „a se consuma până la” ține de siguranță, iar „a se consuma de preferință înainte de” ține de calitate. Iar când rămâne surplus, donează unde se poate și compostează resturile organice, dacă ai acces. Dacă ai nevoie de un ghid cu pași simpli și resurse utile despre compostare, găsești materiale bune la colegii de la Academia de Compost.
Surse:
https://www.fao.org/newsroom/detail/FAO-UNEP-agriculture-environment-food-loss-waste-day-2022/en
https://www.unep.org/resources/publication/food-waste-index-report-2024
https://www.wearewater.org/br/insights/food-waste-an-unacceptable-squandering-of-water/
Risipa alimentară are loc atât la nivelul lanțului de aprovizionare, cât și la nivelul consumului. Iată care este întregul traseu al acesteia.
🌾Unde se pierde hrana: de la producție la consumator
Hrana care nu mai ajunge la raft
Deși agricultura sustenabilă încearcă să reducă pierderile, produsele considerate „urâte” nici nu ajung pe raft. Aproximativ 1,2 miliarde de tone de mâncare sunt irosite direct la fermă, înainte de a pleca spre magazin. Asta înseamnă că 15% din tot ce se cultivă global nici nu ajunge să fie vândut.
Dinamica risipei în restaurante – între bucătărie și client
Conform unui studiu realizat în Regatul Unit, 45% dintre ingrediente expiră în depozite din cauza stocurilor estimate greșit sau a erorilor din bucătărie. Pe lângă acest procent, cercetătorii vorbesc despre „plate waste”, un rest de 34% care rămâne în farfurie, care provine din mărirea artificială a porțiilor, pentru a justifica un preț mai mare. Restul de 21% provine din spectacolul vitrinelor calde și al bufetelor, unde mâncarea gătită în exces sfârșește prin a fi aruncată la finalul zilei pentru că nu a mai găsit niciun cumpărător.
Un cetățean al Uniunii Europene aruncă, în medie, 70 kg de mâncare pe an. În România, 40,78% din risipă are loc acasă, în gospodării. Suntem campioni la cumpărături impulsive și la a uita alimentele în frigider până se strică.
La nivel național, reducerea risipei e îngreunată și de un reflex social format în anii de penurie: pentru multe familii, lipsurile din comunism au rămas ca o memorie intergenerațională a „proviziilor”, care se traduce azi prin tendința de a cumpăra „să fie”, chiar și peste nevoi.
Surse:
https://wwfint.awsassets.panda.org/downloads/driven_to_waste_summary.pdf
https://www.ansvsa.ro/comunicare/campanii-ansvsa/safe2eat/risipa-alimentara/
https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/de-ce-arunca-romanii-tone-de-mancare-dupa-1757650.html
📜 Reglementarea risipei alimentare
Risipa alimentară are consecințe atât în plan ecologic, cât și social și economic. Pentru a combate acest triplu impact, existența unui cadru legal cu obiective clare și măsuri bine definite este fundamentală.
Uniunea Europeană și reducerea risipei alimentare
UE a introdus, prin revizuirea Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva (UE) 2025/1892), primele ținte obligatorii de reducere a risipei alimentare. Până la 31 decembrie 2030, statele membre trebuie să reducă risipa cu 10% în procesare și fabricare și cu 30% per capita la retail și consum (restaurante/servicii alimentare + gospodării), raportat la media 2021–2023.
Pe lângă aceste ținte cantitative, legislația actualizată promovează măsuri de prevenție precum:
valorificarea produselor „imperfecte”;
combaterea practicilor comerciale neloiale;
clarificarea etichetării termenelor de valabilitate;
facilitarea donării alimentelor nevândute, dar sigure pentru consum.
Contextul național
În România, prevenirea și reducerea risipei alimentare sunt reglementate prin Legea nr. 217/2016, cu modificările și completările aduse de Legea nr. 49/2024.
Operatorii economici din domeniul alimentar, precum magazinele, restaurantele și cantinele, au obligația de a implementa cel puțin două măsuri concrete înainte de a elimina produsele alimentare.
În practică, opțiunile prevăzute includ: vânzarea cu preț redus a produselor aproape de termen; redistribuirea/donarea pentru consum uman (către operatori receptori sau alți operatori economici, în condiții de siguranță alimentară); utilizarea pentru hrana animalelor, unde este permis; transformarea în compost sau biogaz; iar abia la final, trimiterea către neutralizare.
Modificările din 2024 adaugă și obligații operaționale: planuri și rapoarte anuale de diminuare (cu publicare), demersuri pentru încheierea unui contract-cadru cu operatori receptori, informarea salariaților și a consumatorilor, interdicția de a declara deliberat improprii alimente încă bune pentru consum. Pentru HoReCa, apare explicit și obligația de a permite clienților să ia acasă, fără costuri suplimentare, alimentele neconsumate.
Dincolo de lege, rezultatele depind și de obiceiurile societății.
Surse:
https://romania.europalibera.org/a/verde-n-fata-risipa-alimentara/32543945.html
https://ecoteca.ro/risipa-alimentara-produsele-deseu-legea-tine-pasul.html
Autori: Vanessa Mathe, Luana Neghea și Carmen Toader
🌱 Oportunități pentru pasionații de sustenabilitate
🍎 Food Waste vs Food Loss: Dialog cu producători locali și soluții pentru combaterea risipei alimentare
Te invităm la webinarul gratuit Food Waste vs Food Loss - un dialog despre risipa alimentară cu producători locali și specialiști! Joi, 26 februarie, la ora 17:30, aflăm diferența dintre food waste și food loss, unde se pierde de fapt mâncarea, care sunt consecințele acesteia, dar și ce soluții putem adopta noi. Printre invitații care ne vor fi alături se numără Corina Oprea, fondatoarea Crăița Merelor, și Nona Rotariu, fondatoarea PasiSera. Haide și tu să afli câteva trucuri simple pentru o alimentație sustenabilă și să asculți poveștile antreprenorilor locali! 🍅
🎤️ „BA TU SĂ TACI!” – Un eveniment despre cum ne facem auziți
Institutul Francez din România și Ambasada Franței în România organizează, pe 26 februarie, un eveniment despre cum pot tinerii să își facă vocea auzită atunci când sunt excluși de la dialog. Evenimentul „BA TU SĂ TACI” face parte din Forumul Inițiativelor Tinerilor și este susținut de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, în calitate de partener.
Tinerii vor învăța cum să își pună spiritul civic în acțiune de la persoane cu experiență în proiecte de tineret, implicare civică sau mass-media. Vino joi, 26 februarie, la ARCUB – Hanul Gabroveni, București, de la 14:00 la 20:30 pentru a le asculta poveștile. Găsești aici lista cu toți invitații și calendarul complet și te poți înscrie la eveniment accesând linkul de mai jos:
Forumul Inițiativelor Tinerilor se află la cea de-a VII-a ediție, care se desfășoară în perioada 9 februarie - 9 martie 2026. În cadrul acesteia vor fi organizate evenimente în peste 10 orașe, printre care București, Iași sau Timișoara, tema fiind „Deschide calea! Vorbește”. Găsești toate atelierele mai jos 👇
✨ Turn Waste into Wonder – Mobilitate Erasmus în Călimănești
Vrei să înveți cum aplici principiile alimentației sustenabile în comunitate prin cooperare și cultură? Youth Competency Development Association găzduiește un program Erasmus în Călimănești, în perioada 18-27 mai, la care sunt așteptați tineri din România, Germania, Olanda, Italia și Turcia. Înscrie-te până pe 5 martie accesând linkul de mai jos și rezervă-ți locul într-un dialog care reunește ecologia cu arta!
🌟 Știri pozitive 🌟
🌐 Forumul ONU solicită reforme în sistemele agroalimentare
Pe fondul insecurității alimentare din anul 2024, care a afectat aproximativ 2,3 miliarde de oameni, oficialii ONU au cerut în cadrul forumului de pe 16 februarie investiții și inovații urgente pentru a transforma sistemele agroalimentare globale. Acestea cuprind măsuri care vizează întregul lanț de aprovizionare, de la agricultură și pescuit până la procesarea alimentelor, transport, piețe și consum, dar și implicarea tinerilor. Participarea semnificativă a tinerilor „ar contribui la transformări ale sistemelor agroalimentare care să fie incluzive, durabile și pregătite pentru viitor”, spune Lok Bahadur Thapa, președintele Consiliului Economic și Social al ONU (ECOSOC).
🌲 Defrișările din Amazon înregistrează o scădere importantă
Institutul Național de Cercetări Spațiale din Brazilia (INPE) arată o scădere a nivelului de defrișare în perioada august 2025 - ianuarie 2026. Conform INPE, în această perioadă au fost defrișați 1.325 de kilometri pătrați de pădure, cu 2.050 de kilometri pătrați mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Acest număr reprezintă cel mai redus nivel din 2014 până în prezent.
🧶 Noi măsuri pentru a opri distrugerea articolelor vestimentare nevândute
Comisia Europeană a adoptat pe 9 februarie noi măsuri pentru a opri distrugerea hainelor, a accesoriilor și a articolelor de încălțăminte nevândute. Scopul este încurajarea reciclării și a reutilizării acestora, pentru a reduce deșeurile textile și impactul lor asupra mediului. Reglementările clarifică, totodată, care sunt situațiile în care distrugerea este permisă (din motive de siguranță sau deteriorare) și introduc un format standardizat pentru evidența volumelor de produse eliminate.
Editori: Delia Aga și Elena-Alexandra Miron
Suntem mai mult decât un newsletter – suntem o comunitate dedicată schimbării. Împreună construim un viitor mai verde! 🌿
Dacă ți-a plăcut ce ai citit, dă share prietenilor sau colegilor interesați de sustenabilitate!
🙏🏻 Redirecționează 3,5% din impozitul tău pe venit
Iar dacă informațiile citite aici ți-au fost de ajutor, crezi în misiunea noastră și vrei să contribui alături de noi la crearea unui viitor mai bun pentru TINEri, ne poți sprijini redirecționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Fiecare formular completat înseamnă mai multe oportunități, mai multe articole utile, ateliere, proiecte și programe gratuite pentru tineri.
Îți mulțumim că ne citești și te invităm să ne urmărești în continuare pentru inspirație, informații și noi oportunități!
Cu prietenie,
Echipa Viitorul pentru TINEri (VpT)
Viitorul pentru TINEri (VpT) este un proiect inițiat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, pe scurt, Tineri pentru Sustenabilitate!